Cartea ,,Acţionări hidraulice şi pneumatice,, a fost concepută iniţial de autori în două părţi, prima parte numită,, Componente şi sisteme, funcţii şi caracteristici,, şi a doua parte ,,Dinamica echipamentelor şi sistemelor,, considerând că în această formă problematica acţionărilor hidrostatice şi pneumatice va fi suficient tratată.
S-a constatat ulterior că existau încă multe aspecte importante ale sistemelor de acţionare care nu se puteau aborda, nici în prima parte, nici în a doua, deşii abordarea era suficientă. Aceste aspecte sunt: dimensionarea aplicativă a sistemelor de acţionare, tipuri de sisteme de acţionare, echipamente tehnologice acţionate hidraulic, exemple de scheme de acţionare, proiectarea sistemelor de acţionare, siguranţa sistemelor hidraulice, încercarea sistemelor şi atestarea sau certificarea sistemelor de acţionare pe utilaje purtătoare.
Noţiunea de utilaj purtător se referă mai mult la adaptarea echipamentului cu care este dotat un utilaj şi mai puţin la echipamentul utilizat, în sensul că se referă la condiţiile impuse utilajului purtător de către echipamentul respectiv. Totuşi fiecare echipament are, sau trebuie să aibă, un sistem de acţionare adecvat funcţiilor tehnologice, lucrative, pe care trebui să le realizeze în procesul de lucru.
Dacă se face o analiză asupra sistemelor de acţionare a utilajelor tehnologice, sau mai precis asupra evoluţiei acestora în timp, se constată că primele sisteme mobile au o oarecare tentă de aplicaţie de la sistemele fixe, în special de la domeniul maşinilor de prelucrări tehnologice, adică maşinile unelte. Transferul de tehnologie de la un domeniu la altul a făcut ca să fie adaptate scheme de acţionare dintr-un domeniu în altul, cu uşoare adaptări, care nu rezolvă în esenţă fondul problemei (energetica acţionării, eficienţa, siguranţa, etc.). Plecând de la aceste aspecte, autorii consideră că problematica acţionării utilajelor tehnologice, în special a utilajlor de putere,(peste 15-20 kW, constituie principala latură care a impus dinamica domeniului acţionărilor, realizând echipamente specifice, eficiente, pentru acţionarea utilajelor de mare putere, dar şi o anumită abordare în tratarea problemelor acestor acţionări, lucru pe care l-a realizat prezenta lucrare. Spre exemnplu dacă în anii 1970-1980 ponderea acţionărilor disipative (control rezistiv al vitezelor de mişcare) era mare spre 70-80% din schemele realizate pe utilaje mobile, în prezent aceste acţionări sunt reduse la 20-30% şi numai pentru utilajele mici (miniutilaje). În rest s-au realizat soluţii eficiente din punct de vedere energetic ce utilizează reglarea primară, secundară sau mixtă şi se folosesc scheme adaptive sau recuperative care folosesc cu eficienţă energia disponibilă a utilajului putător. Prezentarea în lucrare a unor scheme de acţionare încearcă să obişnuiască cititorul, studentul, sau inginerul utilajist cu ideea că pentru fiecare maşină, utilaj sau echipament acţionat hidrostatic există mai multe variante de acţionare dar numai una din ele este cea mai bine adaptată condiţiilor tehnologice de lucru ale acestora. Este evident faptul că o acţionare foarte eficientă din punct de vedere energetic este mai scumpă în sensul că utilizează componente mai scumpe. Nu trebuie uitate însă celelalte aspecte şi anume consumurile de exploatare, care pot fi mult mai mici, siguranţa în exploatare care poate fi mult mai mare, reducând piererile prin reparaţii şi nefuncţionare, etc. Nu trebuie uitate nici aspectele ergonomice ale utilajelor, aspecte care depind mult de echipamentele utilizate. Ne referim aici la zgomotul produs de echipamentele de concepţie mai veche, de vibraţiile produse, de comenzile care necesită forţe de comandă mai mari şi mai limitate, etc. Creşterea în timp a puterii instalate a utilajelor, creştere impusă de creşterea necesităţilor de productivitate, sau a performanţei echipamentelor (forţe, capacităţi,etc.), au făcut ca schemele utilizate pentru un anumit utilaj să nu mai fie eficiente şi să fie nevoie de alte concepţii specifice. Acest lucru a fost evidenţiat în partea I-a, cap. 10, pentru trei grupe de utilaje, dar insuficient pentru a sublinia un nou concept asupra acţionării unui utilaj anume acela că ,, acţionarea unui echipament este strict legată de ce trebuie să facă echipamentul respectiv şi mai puţin de moda impusă la un moment dat,,. Spre exemplu a realiza o acţionare tip Load Sensing pentru un echipament ce funcţionează timp îndelungat la un sisgur regim de lucru, este un lux chear dacă acest sistem este la modă. Exemplele pot continua şi cu alte echipamente. A realiza pentru încercarea de durată a unităţilor hidraulice volumice standuri clasice, pentru că sunt mai ieftine şi nu standuri cu recircularea energiei chear dacă necesită investiţii mari, conduce la cheltuieli de exploatare mari care în final se regăsesc în costul final al produsului încercat. Din motivele expuse autorii au considerat ca util să se prezinte în acest volum III, diverse exemple de acţionări şi echipamente specifice, din cât mai multe domenii de activitate umană.
Pentru a sublinia aceste aspecte autorii au denumit lucrarea ,,Acţionări hidraulice şi pneumatice,, cu subtitlul ,, Baze de calcul, proiectare, exploatare şi scheme de acţionare,, şi este editată ca al treilea volum a lucrării apărută în anul 2008 cu două volume. Acest volum III al lucrării complectează problematica abordată în volumele anterioare cu încă 9 capitole şi anexe, după cum urmează.
În capitolul unu intitulat ,, Bazele de calcul in regim permanent ale acţionărilor hidrostatice,, sunt prezentate sub forma unor algoritmi etapele de calcul pentru dimensionarea acţionărilor cu motor hidraulic liniar şi cu motor hidraulic rotativ, principalele tipuri de acţionări ale echipamentelor utilajelor tehnologice. Sunt realizate şi referiri la alegerea componentelor auxiliare şi se dau exemple concrete de calcul, sub forma unor studii de caz.
În capitolul doi intitulat ,, Bazele de calcul in regim nepermanent ale acţionărilor hidrostatice,, sunt prezentate aspecte specifice funcţionării în regim tranzitoriu a acţionărilor cu motor liniar şi rotativ, sunt prezentate bazele de calcul ale caracteristicilor dinamice ( pulsaţii proprii, factori de amortizare, factori perturbatori, etc). Sunt evidenţiate aspecte dinamice induse în acţionare de către factori externi perturbatori cum ar fi, variaţia periodică a solicitării efective a organului de lucru, sau factori interni cum ar fi, pulsaţia de debit a pompei. Sunt reluate în analiză studiile de caz din capitolul unu.
În capitolul trei intitulat ,, Proiectarea şi exploatarea componentelor şi siste-melor hidraulice,, se abordează în linii generale principiile necesare proiectării acţionărilor hidrostatice, a realizării schemelor şi instalaţiilor de acţionare şi principalele probleme care se impun la montarea şi exploatarea instalaţiilor hidraulice.
În capitolul patru intitulat ,, Principii în alcătuirea schemelor de acţionare,, sunt prezentate un număr de 65 scheme de acţionare cu pompă cu cilindree fixă şi variabilă, insistându-se pe aspectele specifice utilajului la care s-a utilizat acea schemă de acţionare.
În capitolul cinci ,, Scheme de acţionare hidraulică a echipamentelor tehnolo-gice,, sunt prezentate diverse variante de acţionare hidraulică a unor echipamente speciale pentru: generarea şocurilor mecanice şi a vibraţiilor tehnologice unidirecţionale, generarea forţelor de inerţie dirijate, amplificarea presiunii, forţelor, cuplurilor, disiparea energiei pe cale hidraulică, echipamente de tăiere, de aspirare, edilitare, etc.
Capitolul şase ,, Rigidul cu legături hidraulice,, este un caz particular de legături mecanice neolonome în care sunt determinate anumite caracteristici dinamice ale corpurilor supuse la legături cu cilindri hidraulici pasivi (neacţionaţi) sau cu disipatoare hidraulice inerţiale.
Capitolul şapte, denumit ,, Experimentarea componentelor şi sistemelor hidra-ulice,, sunt prezentate principii şi metode de cercetare experimentală a componentelor şi sistemelor hidraulice, aparatură de investigaţie experimentală, documentele de prezentare a experimentării, ştanduri experimentale.
Capitolul opt ,, Fiabilitatea componentelor şi sistemelor hidraulice,, prezintă principalele caracteristici ale fiabilităţii componentelor şi sistemelor hidraulice, siguranţa în funcţionare şi încercări de fiabilitate specifice acţionărilor hidraulice.
Ultimul capitol, nouă ,, Certificarea (atestarea) instalaţiilor şi sistemelor hidra-ulice, pe utilaj,, tratează principalele probleme impuse de condiţiile de autorizare şi acreditare a utilajelor acţionate hidraulic, ce derivă din aderarea României la U.E., pentru asigurarea calităţii lucrărilor specifice domeniului construcţiilor.
Anexele complectează întreaga lucrare cu informaţii şi date necesare dimensionării sistemelor de acţionare hidrostatică, inclusiv alegerea sursei de energie.
***
Contribuţia autorilor la realizarea prezentului volum este următoarea:
lectorul A.S.AXINTI, cap.1;cap.2.( §.2.2.2;2.2.3;2.2.4;2.2.5);cap.5.( §.5.4;
5.5;5.6;5.9); §.7.1;A.1.1;A.1.2;A.1.3;A.1.4.şi realizarea grafică şi artistică a
lucrării.
profesorul G.AXINTI, cap.2. (§.2.1 şi §.2.2.1; §.2.3); cap.3; cap.4; cap.5.(§.5.1; 5.2; 5.3; 5.7; 5.8; 5.10; 5.11); cap.6; cap.7. (§.7.2;7.3;7.4;7.5); cap.8, cap.9, anexele A.2;A.3;A.4. şi coordonarea ştiinţifică a volumului.
Lucrarea se adresează studenţilor aflaţi la studii universitare şi postuniversitare, ce au în programa de studiu această disciplină, dar în egală măsură se adresează inginerilor din industrie şi cercetare ce au preocupări în domeniul acţionării utilajelor tehnologice şi echipamentelor tehnologice. Înţelegerea lucrării este condiţionată de deţinerea unor sumare cunoştinţe asupra componentelor şi sistemelor hidraulice de acţionare. Avem speranţa că prezenta lucrare va contibui la cunoaşterea şi aplicarea tot mai necesară a cunoştinţelor de calcul şi dimensionare a sistemele de acţionare, cu rezultate în creşterea performanţelor statice şi dinamice a utilajelor mobile acţionate hidraulic, a exploatării, încercării, întreţinerii şi mentenanţei utilajelor şi echipamentelor din domeniul construcţiilor şi altor domenii ce utilizează aceste acţionări.
***
Autorii mulţumesc firmelor S.C.PROGRESS FLUID S.R.L-Bucureşti şi MAX BOGL-Bucureşti, pentru sprijinul financiar acordat prin sponsorizarea editării şi tipăririi întregii lucrări.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu